Unicul site românesc dedicat Premiilor Nobel, ce dispune de o foarte bogat� arhiv� de documente audio: interviuri realizate în exclusivitate cu laurea�ii �i cu organizatorii evenimentului în chiar zilele decern�rii premiilor, impresii din S�pt�mâna Nobel, jurnale de c�l�torie ale realizatoarei Corina Negrea – �i multe altele.
Compus mai ales din editoriale si cronici, blogul emisiunii Noua revista vorbita incearca, la fel ca emisiunea, sa trateze literatura din perspectiva zilelor noastre, relaxat, privind cartile si autorii in ochi si tinind seama de industria care functioneaza astazi in jurul cartilor.
...traversez strada. Pe lâng� mine trec oameni �i lucruri..... m� surprind înclinând respectuos capul când c�tre Beatles, când c�tre Abba, imediat Tricky �i, culmea?!?! James Brown.... Batman.... bun� diminea�a, Bonobo. Ce mai face�i doamn� Tori Amos? V� mai întâlni�i cu doamna Sarah Vaughan? Numai când ascult�m împreun� Taraful haiducilor..... nu �tiam c� v� place.... Dintr-o linie de zebr� îmi zâmbe�te o oglind�. M� uit mai atent, era o pist� de skateri. Ducea c�tre rafturi pline cu discuri. Celebre sau nu.... interesante!?! Discurile stau cumin�i pe rafturile celor „patru z�ri”: unele vin din Londra, altele din Amsterdam, cele mai �ic din Paris �i cele mai punk din Berlin. Se mut� dintr-un loc într-altul, se mixeaz� între ele, traverseaz� str�zi culturale �i para-culturale, post-culturale �i urban-culturale... pe strad�.
... mi se p�rea atunci c� �i ele ca �i mine (ca �i voi?!?!!!!) tr�iesc o stare continu� de diminea��. Crossover.
Cultura.net este prima emisiune despre cultura internetului de la Radio România Cultural. Este realizat� de C�t�lin Sturza �i e difuzat� în fiecare vineri, de la 11.30 la 12.00. Pe blogul Cultura.net ve�i afla care sunt invita�ii emisiunilor urm�toare, ve�i descoperi �tiri, podcast-uri �i comentarii.
De discutat, se discuta la Timpul prezent, zilnic, intre 11.30 si 12.00. Aici se comenteaza, se dezbat, se analizeaza subiectele din emisiune, se fac propuneri si recomandari, se critica.
Ce-ar fi devenit to�i cei care n-au în comun decât momentul 1989 dac� n-ar fi existat 1989?... nu vom �ti niciodat� – dar �tim ce-au devenit.
De ce StoryMania? Pentru c� ne place s� spunem pove�ti. Pentru c� exist� suficien�i oameni care oricum nareaz�, radiogenic �i colorat, f�r� preten�ii de omniscien�� sau de exhaustivitate, pove�ti c�rora m-am gândit c� le-ar sta bine într-un volum virtual, cu semn�turi multiple, publicat în eter...
La Radio Romania Cultural, de luni pana vineri, la ora 15, se citesc "Cartile Seherezadei". Emisiunea, realizata de actrita Adriana Mocca, s-a nascut din placerea de a impartasi cu cei carora nu le mai citeste nimeni un fragment dintr-un text important, proza, filozofie, teatru, eseu, psihologie, poezie, proaspat tradus sau citit demult si uitat.
Nu au carte de muncă, nici salariu fix. Uneori nu câştigă nimic de pe urma muncii lor. Sunt ocoliţi de premii şi nu apar la televizor. Li se spune artişti independenţi. Sunt încadraţi la categoria underground sau indie sau off. Cu ei vă dăm întâlnire în Zona independentă, în fiecare duminică, de la ora 20.30, la Radio Romania Cultural. O emisiune de Robert Bălan.
Amos Oz, dou� zile la Bucure�ti
La invita�ia Editurii Humanitas Fiction �i a Ambasadei Israelului la Bucure�ti, Amos Oz, unul dintre cei mai importan�i scriitori israelieni, va fi prezent la Bucure�ti, �n perioada 27-28 februarie 2012.
Scriitorul va sus�ine o conferin�� de pres� luni, 27 februarie 2012, ora 12.00, la Hotelul InterContinental, Sala Fortuna Est, etajul 21. �n aceea�i zi, la ora 18.30, la Ateneul Rom�n, va avea loc conferin�a Amos Oz �n dialog cu Gabriel Liiceanu. Biletele pentru conferin�� vor fi puse �n v�nzare mar�i, 21 februarie.
Mar�i, 28 februarie 2012, ora 11.00, Amos Oz va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universit��ii din Bucure�ti, festivitatea de decernare desf�ur�ndu-se �n Sala "Constantin Stoicescu" a Palatului Facult��ii de Drept (Bd. Mihail Kog�lniceanu nr. 36-46). De la ora 17.00, la Libr�ria Humanitas Kretzulescu (Calea Victoriei nr. 45) va fi lansat� seria de autor "Amos Oz" a Editurii Humanitas Fiction, cu volumele Odihn� des�v�r�it�, Cutia neagr�, Cum s� lecuie�ti un fanatic, Rime despre via�� �i moarte, Poveste despre dragoste �i �ntuneric �i Scene de via�� campestr�. La eveniment vor vorbi: Amos Oz, Marlena Braester, Ioana P�rvulescu �i Denisa Com�nescu.
Seria de autor "Amos Oz" a fost inaugurat� de Denisa Com�nescu, directorul editorial al Editurii Humanitas Fiction, �n mai 2011, cu publicarea romanului Rime despre via�� �i moarte (ap�rut ini�ial �n 2009, �n colec�ia "Raftul Denisei", �n traducerea Ioanei Petridean), urmat� de volumele Scene de via�� campestr� (Humanitas Fiction, 2011; traducere de Ioana Petridean), Poveste despre dragoste �i �ntuneric (Humanitas Fiction, 2008, 2009, 2011; traducere de Dana-Ligia Ilin), Cum s� lecuie�ti un fanatic (Humanitas, 2007; Humanitas Fiction, 2011; traducere de Dana-Ligia Ilin), Odihn� des�v�r�it� (Humanitas Fiction, 2011; traducere de Marlena Braester) �i Cutia neagr� (Humanitas Fiction, 2012; traducere de Marlena Braester). De acela�i autor au mai ap�rut: S� nu pronun�i: noapte (Humanitas Fiction, 2010; traducere de Marlena Braester) �i Deodat� �n ad�ncul p�durii (Humanitas, 2010; traducere de Dana-Ligia Ilin).
Poveste despre dragoste �i �ntuneric, Scene de via�� campestr� �i Cum s� lecuie�ti un fanatic sunt �n curs de apari�ie, tot la Humanitas Fiction, �n edi�ie eBook.
�n seria de autor "Amos Oz" vor fi publicate romanele Dealul Sfatului Nelegiuit, Pantera din subteran� (ambele traduse din ebraic� de Any Shilon), So�ul meu, Michael, precum �i cartea pentru copii, Soumchi (ultimele dou� traduse din ebraic� de Ioana Petridean).
Amos Oz, unul dintre cei mai importan�i prozatori �i esei�ti israelieni, s-a n�scut la Ierusalim �n 1939, �ntr-o familie de c�rturari �i profesori, originar� din Polonia �i Rusia. Figura tutelar� a familiei, a�a cum apare �n cunoscutul s�u roman autobiografic de mai t�rziu, Poveste despre dragoste �i �ntuneric, este fratele bunicului patern, profesorul doctor Joseph Klausner. Venit �n Palestina la �nceputul secolului trecut, acesta va ajunge pe culmile recunoa�terii sociale �i intelectuale - o strad� din Ierusalim �i poart� numele, �n timp ce scrierile lui sunt de referin�� �n bibliografia iudaismului. P�rin�ii lui Amos vor avea �ns� un alt destin: tat�l lui, Yehuda Arieh Klausner, de�i studiase literatura �i istoria �n Polonia, cuno�tea 17 limbi �i avea o cultur� vast�, va r�m�ne �n umbra unchiului s�u, fiind nevoit s� accepte un post modest de bibliotecar, �n timp ce mama lui, Fania, o femeie la fel de cultivat�, de o sensibilitate aparte, purt�nd �n suflet nostalgia Europei, va ceda �n fa�a greut��ilor �i a lipsurilor vie�ii de emigrant �i se va sinucide c�nd Amos �mplinea v�rsta de 12 ani.
�n 1954, la 15 ani, adolescentul fragil �i crescut printre c�r�i se r�zvr�te�te �mpotriva tat�lui �i p�r�se�te Ierusalimul. Se stabile�te �n kibbutzul Hulda, unde �i va schimba numele de familie, devenind Amos Oz. La doar 20 de ani i se public� primele povestiri �n revista literar� Keshet, cu pu�in timp �nainte de a fi trimis de colectivitatea kibbutzului s� studieze filozofia �i literatura la Universitatea din Ierusalim. �n 1967 lupt� �n R�zboiul de �ase Zile, iar �n 1973 particip� la R�zboiul de Yom Kippur.
Dup� absolvirea Facult��ii de Filozofie a Universit��ii Ebraice din Ierusalim revine �n kibbutz, unde practic� agricultura �i pred� la liceul local timp de 25 de ani, p�n� �n 1986, c�nd se mut� �mpreun� cu so�ia �i fiul s�u �n ora�ul Arad, pe ��rmul M�rii Moarte.
De-a lungul timpului Amos Oz a fost invitat al unor prestigioase institu�ii de �nv���m�nt superior precum Colegiul St. Cross, Oxford (1969-1970), Universitatea Ebraic� din Ierusalim (1975, 1990) �i Colegiul Colorado Springs (1984-1985) din S.U.A. Din 1987, Amos Oz pred� literatura ebraic� la Universitatea Ben Gurion din Beer Sheva.
�n 1991 Amos Oz devine membru al Academiei de Limb� Ebraic� din Israel.
Scriitorului israelian i-au fost acordate p�n� �n prezent zece titluri Doctor Honoris Causa din partea: Hebrew Union College - Cincinnati, Ohio �i Ierusalem (1988), Colegiul Western New England din Springfield, S.U.A. (1988), Universitatea din Tel Aviv, Israel (1992), Universitatea Brandeis, S.U.A. (1998), Seminarul Teologic Evreiesc din New York, S.U.A. (2006), Universitatea Ebraic� din Ierusalim, Israel (2006), Institutul Weizmann din Rehovot, Israel (2006), Universitatea din Anvers, Belgia (2008), Universitatea pentru Str�ini din Siena, Italia (2010), Universitatea din Melbourne, Australia (2011).
Din 1965 p�n� �n prezent Amos Oz a publicat 35 de c�r�i, dintre care 13 romane, patru volume de povestiri �i nuvele, c�r�i pentru copii �i nou� volume care cuprind eseuri �i articole.
Primul s�u volum de povestiri, Acolo unde url� �acalii, apare �n 1965, fiind urmat de romanul Altundeva poate (1966). Dup� succesul romanului So�ul meu, Michael din 1968, Amos Oz continu� s� publice c�r�i de fic�iune: P�n� la moarte (1971), Atinge apa, atinge v�ntul (1973), Dealul Sfatului Nelegiuit (1976), Soumchi (1978), Odihn� des�v�r�it� (1982; Humanitas Fiction, 2011), Cutia neagr� (1987; Humanitas Fiction, 2012), S� cuno�ti o femeie (1989), Fima (1991), S� nu pronun�i: noapte (1994; Humanitas Fiction, 2010), Pantera din subteran� (1995), Aceea�i mare (1999), Poveste despre dragoste �i �ntuneric (2002; Humanitas Fiction, 2008, 2009, 2011), Deodat� �n ad�ncul p�durii (2005; Humanitas, 2010), Rime despre via�� �i moarte (2007; Humanitas Fiction, 2009, 2011), Scene de via�� campestr� (2009; Humanitas Fiction, 2011). Volumele de eseuri politice �i literare ale lui Amos Oz au fost traduse �n multe ��ri, cel mai cunoscut fiind Cum s� lecuie�ti un fanatic, publicat �n 2002 (Humanitas, 2007; Humanitas Fiction, 2011).
Editura Humanitas Fiction i-a dedicat lui Amos Oz o serie de autor, �n care au ap�rut Rime despre via�� �i moarte, Poveste despre dragoste �i �ntuneric, Cum s� lecuie�ti un fanatic, Scene de via�� campestr�, Odihn� des�v�r�it� �i Cutia neagr�, urm�nd s� fie publicate So�ul meu, Michael, Dealul Sfatului Nelegiuit, Pantera din subteran� �i Soumchi. De asemenea, �n colec�ia "Raftul Denisei", Humanitas Fiction, a ap�rut S� nu pronun�i: noapte, iar Deodat� �n ad�ncul p�durii - �n colec�ia "Cartea de pe noptier�", Humanitas. �n limba rom�n� au mai fost traduse: S� cuno�ti o femeie �i Fima.
C�r�ile lui Amos Oz au fost traduse �n 42 de limbi, �n 43 de ��ri.
Printre numeroasele distinc�ii primite de Amos Oz se num�r�:
• Premiul Holon Municipial, 1965, Israel, pentru volumul Acolo unde url� �acalii;
• Premiul Brener, Israel, 1976, pentru Dealul Sfatului Nelegiuit;
• Premiul pentru Literatur� pentru Copii Ze'ev, Israel, 1978, pentru Soumchi;
• Premiul pentru Literatur� pentru Copii "Hans Christian Andersen", Danemarca, 1978, pentru Soumchi;
• Premiul Bernstein, Israel, 1983, pentru Odihn� des�v�r�it�;
• Ordinul Artelor �i Literelor, �n rang de Ofi�er,1984, Fran�a;
• Scriitorul Anului, premiu acordat de The Lotos Club, New York, 1985;
• Premiul Bialik, Israel, 1986;
• Premiul Femina �tranger, Fran�a, 1988, pentru romanul Cutia neagr�;
• Premiul Wingate, Marea Britanie, 1988, pentru romanul Cutia neagr�;
• Premiul P�cii, Germania, 1992, acordat la T�rgul de carte de la Frankfurt;
• Premiul pentru Literatur� pentru Copii Luchs, Bremen/Germania, 1993, pentru Soumchi;
• Premiul pentru Literatur� pentru Copii Hamor�, Fran�a, 1993, pentru Soumchi;
• Premiul Maurice A. Stiller, Universitatea Ebraic� din Baltimore, Maryland, S.U.A., 1994;
• Distinc�ia de Cavaler al Ordinului Legiunea de Onoare, acordat� de Jacques Chirac, 1997;
• Premiul Blue Cobra, Elve�ia, 1997, pentru Pantera din subteran�;
• Premiul Israel pentru Literatur�, 1998;
• Premiul Freedom of Expression acordat de Uniunea Scriitorilor Norvegieni, 2002;
• Premiul Der Geschwister Korn-und-Gerstenmann-Stiftung, Germania, 2003;
• Premiul France Culture, 2004, pentru Poveste despre dragoste �i �ntuneric;
• Marele Premiu Ovidius al Festivalului Interna�ional "Zile �i nop�i de literatur�" al Uniunii Scriitorilor din Rom�nia, 2004;
• Premiul Catalonia, Spania, 2004, pentru Poveste despre dragoste �i �ntuneric;
• Premiul Die Welt, Germania, 2004, pentru Poveste despre dragoste �i �ntuneric;
• Premiul "Viajes Con Cuaderno", Spania, 2004;
• Premiul Sandro Onofri, Roma, Italia, 2004, pentru Poveste despre dragoste �i �ntuneric;
• Premiul Bruno Kreisky, Viena, Austria, 2005, pentru Poveste despre dragoste �i �ntuneric;
• Premiul KORET, S.U.A., 2005, pentru Poveste despre dragoste �i �ntuneric;
• Premiul Goethe, Germania, 2005, pentru Poveste despre dragoste �i �ntuneric;
• Premiul Wingate, Londra, Marea Britanie, 2005, pentru Poveste despre dragoste �i �ntuneric;
• Premiul S.Y. Agnon, Ierusalim, 2006, pentru Poveste despre dragoste �i �ntuneric;
• Premiul Europa, Berlin, Germania, 2006;
• Premiul Corine, Germania, 2006;
• Distinc�ia Crucea de Onoare a Republicii Federale Germania, 2007;
• Premiul Grinzane Cavour, Italia, 2007;
• Premiul Prince of Asturias, Spania, 2007;
• Premiul Dan David al Universit��ii din Tel Aviv, 2008;
• Premiul Primo Levi, Italia, 2008;
• Premiul Ulysses, Genova, Italia, 2008;
• Premiul Heinrich Heine, Germania, 2008;
• Premiul Jonas Weiss, Suedia, 2009;
• Premiul Siegfried Unseld, Germania, 2010;
• Premiul T�rgului de carte de la Budapesta pentru Rime despre via�� �i moarte, 2010;
• Premiul Cititorilor la T�rgul de carte din Torino, Italia, 2010;
• Premiul M�diterran�e �tranger, Fran�a, 2010, pentru Scene de via�� campestr�.
Cautare
Newsletter
O noua premiera la Teatrul National Radiofonic pentru Copii
Vineri, 9 martie 2012, ora 14.00, Teatrul National Radiofonic, Radio Rom�nia Cultural, �n colaborare cu Teatrul pentru Copii si Tineret Excelsior organizeaza la sediul Teatrului - Bucuresti, auditia cu public a spectacolului radiofonic Alba ca Zapada si cei sapte pitici.
Aplauze pentru tinerii artisti ai SEOB la Teatrul Scala din Milano
Tinerii artisti care au reprezentat Studioul Experimental de Opera si Balet "Ludovic Spiess" (SEOB) la Milano, �n cadrul evenimentului Ospitalit� delle Accademie dei Teatri d'Europa au cucerit publicul.
In perioada 15-17 martie 2012, Asociatia Editorilor din Romania (AER) organizeaza Salonul de Carte Bookfest Timisoara, in cadrul Centrului Regional de Afaceri Timis (CRAFT).
Teatrul Naţional "Radu Stanca" Sibiu prezinta joi, 8 martie 2012, de Ziua Internaţionala a Femeii, spectacolul Balul, �n regia lui Radu Alexandru Nica. Evenimentul va avea loc la sediul teatrului, �ncep�nd cu ora 19:00.
Filmul Reconstituirea, propus pentru lista de achizitii a MoMA
�n urma succesului de public si de presa al primelor zile din retrospectiva integrala Lucian Pintilie de la Museum of Modern Art din New York, co-organizata de ICRNY, Laurence Kardish, curatorul sef al departamentului de film, si-a anuntat intentia de a propune achizitionarea filmului Reconstituirea pentru colectia permanenta a muzeului.
Miercuri, 21 martie 2012, Asociaţiile Euro Culturart şi Open Art organizeaza trei evenimente dedicate Zilei Mondiale a Poeziei, instituita de UNESCO �n anul 1999.
Alexandru Tomescu si Horia Andreescu �n concert la Sala Radio
Concertul Orchestrei Nationale Radio de vineri, 9 martie 2012, ora 19.00 se va bucura de prezenta a doi cunoscuti si �ndragiti muzicieni: violonistul Alexandru Tomescu si dirijorul Horia Andreescu.
T�rgul de carte Gaudeamus Craiova a luat sf�rsit
Duminica, 4 martie 2012, s-a �ncheiat editia a XI-a a T�rgului de carte Gaudeamus Craiova, eveniment organizat de Radio Rom�nia, prin echipa Gaudeamus, �n parteneriat cu postul teritorial Radio Rom�nia Oltenia - Craiova.
Sonoritati clasice la Sala Radio, cu pianista Dana Borsan
Miercuri, 7 martie 2012, ora 19.00, Orchestra de Camera Radio va invita la un concert cu un program clasic, ce �i are �n prim-plan pe pianista Dana Borsan, solista-concertista a Formatiilor Muzicale Radio si pe dirijorul german Christoph Adt.
Cea de a XI-a editie a T�rgului de carte Gaudeamus Craiova, care are loc �n perioada 29 februarie � 4 martie 2012, �n foaierul Teatrului National "Marin Sorescu", �si asteapta �n continuare vizitatorii.
Ora de educatia muzicala Radio Rom�nia Cultural, prima data �n afara Bucurestiului
Sapte femei, sapte povesti si tot at�tea dovezi de dragoste. De dragoste de stiinta. Caci cum altfel sa poti cladi o cariera de succes �n stiinta daca nu cu dragoste de stiinta? Si cum altfel sa poti dovedi ca stiinta e minunata, chiar fascinanta si ca da dependenta, daca nu prin exemplul personal?
Ora de educatia muzicala Radio Rom�nia Cultural, prima data �n afara Bucurestiului
A saptea ora de educatie muzicala din acest an scolar va avea loc pe 7 martie 2012, �n judetul Ilfov, la Grupul Scolar Agricol "Cezar Nicolau" din comuna Branesti.
Cvintetul de suflatori Five va concerta la Sala Radio
�nceputul lunii martie aduce un martisor muzical publicului iubitor de muzica buna. Marti, 6 martie 2012, ora 19.00, Studioul "Alfred Alessandrescu" al Radiodifuziunii Rom�ne gazduieste recitalul cvintetului de suflatori Five, la care intrarea publicului este libera.
Cinematografia rom�neasca, �n centrul celei de-a VII-e editii a Asuni Film Festival �n Sardegna
Dedicata cinematografiei rom�nesti, cea de-a VII-a editie a Asuni Film Festival din insula Sardegna (Italia) este �n curs de desfasurare �n perioada 1 - 4 martie 2012, �n patru localitati diferite: Sassari, Asuni, Sedilo si Oristano.
Film studentesc din Rom�nia la Festivalul de la Tampere
Institutul Cultural Rom�n sustine participarea rom�neasca la cea de-a XLII-a editie a Festivalului de film de la Tampere, cel mai important eveniment cinematografic din Finlanda, desfasurat �n perioada 7-11 martie 2012.
�ncepe a patra etapa a concursului Drumul spre celebritate
�n cea de-a patra etapa a concursului Drumul spre celebritate, eveniment organizat de Radio Rom�nia Cultural, Centrul Cultural "Palatele Br�ncovenesti" si ExcesMusic, intra �n competitie violistii si violoncelistii.
Mogosoaia Clasic Fest, rampa de lansare pentru laureatii Concursului Drumul spre celebritate
Duminica, 11 martie 2012, de la ora 17.00, se va desfasura �n Sala Scoartelor din Palatul Mogosoaia, recitalul laureatilor Concursului Drumul spre celebritate, editia a II-a.
Institutul Cultural Rom�n "Mihai Eminescu" la Chisinau si Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice a Republicii Moldova va invita, �n cadrul programului "Matei Millo", la lectura textului dramatic O primavara pe Nistru.
O partitura rara de Enescu, interpretata �n premiera �n Marea Britanie
Seria Concertelor Enescu, organizate periodic de ICR Londra �n colaborare cu Societatea Enescu din Londra, continua cu unul dintre cele mai apreciate trio-uri contemporane.
Cutia cu jucarii se deschide la Studioul Experimental
S�mbata, 3 martie 2012, de la ora 11.00, la Sala Studio a Operei Nationale Bucuresti, cei mici, dar si parintii si bunicii lor, sunt invitati sa descopere miraculoasele aventuri ale personajelor din Cutia cu jucarii de Claude Debussy.
Radio Rom�nia Cultural va dezvaluie Europa de la A la Z
Radio Rom�nia Cultural va propune �n fiecare zi, de luni p�na vineri, la ora 6.55, rubrica Europa de la A la Z, preluata de la Radio Rom�nia International, unde se difuzeaza deja de la 1 februarie 2012.
ArCuB � Centrul de Proiecte Culturale al Primariei Municipiului Bucuresti si Institutul Cervantes va invita joi, 15 martie si vineri, 16 martie 2012, de la ora 19.30, la Sala ArCuB, la concertul formatiei Palomar.
Povesti de familie la Teatrul "Maria Filotti" din Braila
Teatrul "Maria Filotti" Braila prezinta joi, 1 martie si vineri, 2 martie 2012, ora 19.30, la Sala Studio, spectacolul Povesti de familie de Biljana Srblianovici.
Sf�rşit de saptam�na cu spectacole de patrimoniu pe scena Teatrului Naţional "Radu Stanca" Sibiu
Teatrul Naţional "Radu Stanca" Sibiu prezinta �n acest sf�rşit de saptam�na doua dintre cele mai difuzate producţii ale teatrului sibian la nivel internaţional: Aştept�ndu-l pe Godot �n regia lui Silviu Purcarete şi Electra �n regia lui Mihai Maniuţiu.
Radio Rom�nia Cultural va anunta ora exacta �n literatura, teatru, film si arte vizuale. La emisiunea Timpul prezent �i aducem pe oamenii care fac actualitatea.
Dirijorul francez Christophe Mangou la pupitrul Orchestrei Nationale Radio
Vineri, 2 martie 2012, ora 19.00 la pupitrul Orchestrei Nationale Radio se va afla dirijorul francez Christophe Mangou, care a activat ca dirijor asistent la Orchestra Simfonica din Londra si a fost dirijor secund al unor mari maestri ai baghetei.
Jazz live cu Sebastian Burneci si Big Band-ul Radio
Si �n anul 2012, Studioul "Alfred Alessandrescu" al Societatii Rom�ne de Radiodifuziune va continua sa gazduiasca serialul concertelor de jazz cu frecventa lunara sustinute de Big Band-ul Radio.
Espresso �underground� la Radio Rom�nia Cultural
Emisiunea "vedeta" a postului Radio Rom�nia Cultural este tot �n tendinte, tot cosmopolita. �n saptam�na 27 februarie - 2 martie 2012, dupa stirile de la 8.30, dezbatem �mpreuna subiectul saptam�nii: fenomenul muzical underground.
Sibiu, fotografii, mostenire culturala si martisoare pentru maniacii povestilor la Radio Rom�nia Cultural
STORYmania, singura linie de documentare radiofonice ce poate fi ascultata �n FM de luni p�na joi, dupa ora 16, va propune �n saptam�na Martisorului noi povesti.
Experiment rar �n lumea cartilor, antologia poetica Marfa (Ed. Salut, 1996) a recidivat, la sf�rsitul anului trecut, cu aceiasi combatanti si cu un titlu "actualizat": Marfa re�ncarcata (Ed. Brumar).
Atelier de arhitectura rom�no-turc la ICR Istanbul
La initiativa ICR Istanbul, �n perioada 27 februarie - 2 martie 2012, se desfasoara un atelier de arhitectura care reuneste specialisti �n domeniu din Rom�nia si Turcia.
Despre basmul rom�nesc la Ateneo Veneto din Venetia
Luni, 27 februarie 2012, �ncep�nd cu ora 17.30, �n Sala Tommaseo a prestigiosului Ateneo Veneto, Anca Meirosu, beneficiara unei burse "Nicolae Iorga" de cercetare si formare postuniversitara la Institutul Rom�n de Cultura si Cercetare Umanistica de la Venetia va face o prezentare a caracteristicilor basmului rom�nesc.
Miercuri, 29 februarie 2012, ora 19.00 Corul Academic si Orchestra de Camera Radio va invita la un concert ce va avea �n prim-plan lucrari de Johann Sebastian Bach, Joseph Haydn si Michael Haydn, fratele mai mic al celebrului compozitor.
Sapte artisti rom�ni expusi la galeria Chrom din Bochum
Institutul Cultural Rom�n din Berlin, �mpreuna cu Asociatia culturala germano-rom�na �Danubium", organizeaza �n data de 3 martie 2012, la galeria Chrom din Bochum, vernisajul expozitiei Sapte.
Povestea europeana a martisorului la Bruxelles, cu scriitorii Dan Lungu si Nicoleta Esinencu
ICR Bruxelles marcheaza deschiderea t�rgului de carte de la Bruxelles, pe 1 martie 2012, prin popularizarea traditiei martisorului �n capitala Europei.
Bach "reinventat": suitele pentru un violoncel solo si spectacol multimedia
Daca ar fi avut la dispozitie posibilitatile tehnicii de astazi, Bach, cu geniul, curajul si profunzimea sa nu ar fi ezitat sa foloseasca orice mijloc de exprimare artistica pentru a duce mai departe complexitatea muzicii sale.
Regizorul Dan Pita se pregateste pentru Ceva bun de la viata
Dupa o indelungata absenta din peisajul cinematografic romanesc si international, reputatul regizor Dan Pita revine pe marile ecrane din Capitala din 24 februarie 2012, cu Ceva bun de la viata.
Aurora - printesa inocenta si Scarpia - tiranul, �n noi interpretari pe scena ONB
�n dimineata zilei de duminica, 26 februarie 2012 (11:00), pe scena Operei Nationale Bucuresti va avea loc reprezentatia spectacolului Frumoasa din padurea adormita (Piotr Ilici Ceaikovski).
Sex, Books & Rock�n Roll prin literaturile europene la Bruxelles
Sase membri ai retelei institutelor culturale din Uniunea Europeana (EUNIC) raspund provocarii lansate de Institutul Cultural Rom�n Bruxelles si vor prezenta un stand comun la t�rgul de carte francofon de la Bruxelles (1-5 martie 2012).
Filarmonica "George Enescu" si Asociatia "Clasic e fantastic" continua campania de educatia muzicala initiata anul trecut cu proiectul Clasic e Fantastic™ si anunta duminica, 4 martie 2012, la ora 11, cel de al patrulea concert al stagiunii 2011 - 2012, din ciclul Clasic e fantastic - Cum sa �ntelegem muzica.
Control N organizeaza Atelierphoton, atelier de fotografie pe film si formate alternative
�ncep�nd cu data de 18 martie 2012, Asociatia Culturala Control N propune tuturor celor pasionati sau interesati de fotografia pe film, un atelier care le va oferi o experienta foto completa.
Cinci filme rom�nesti pe afisul Festivalului belgian de la Mons
Cinci filme rom�nesti figureaza pe afisul Festivalului international al filmului de dragoste de la Mons, Belgia (FIFA, 24 februarie � 2 martie 2012).
La invitatia Editurii Humanitas Fiction si a Ambasadei Israelului la Bucuresti, Amos Oz, unul dintre cei mai importanti scriitori israelieni, va fi prezent la Bucuresti, �n perioada 27�28 februarie 2012.
Turneul national Va place Bach? aduce �n Rom�nia trei premiere �n domeniul muzicii clasice: prima interpretare a unui artist rom�n, �ntr-un singur concert, a integralei de suite pentru violoncel semnate de Bach, primul turneu solo prezentat de t�narul muzician Razvan Suma si un spectacol multimedia de proiectii pe panouri translucide.
La invitatia Editurii Humanitas Fiction si a Ambasadei Israelului la Bucuresti, Amos Oz, unul dintre cei mai importanti scriitori israelieni, va fi prezent la Bucuresti, �n perioada 27�28 februarie 2012.
Sorina Vasilescu expune timp de aproape doua luni �n galeria Maerz (Linz) si �n cadrul Festivalului Nextcomic 2012 (Linz), �n perioada 7 februarie � 23 martie 2012.
�nt�lniri memorabile la �nceput de februarie, la Studioul Experimental
Studioul Experimental de Opera si Balet �Ludovic Spiess� din cadrul Operei Nationale Bucuresti a pregatit, la �nceput de februarie 2012, o serie de �nt�lniri de neuitat, at�t pentru publicul fidel al teatrului liric, c�t si pentru copii si tineri.
Art Nouveau �n Rom�nia, expozitie de fotografie la Muzeul de Arhitectura din Wroclaw
Institutul Cultural Rom�n de la Varsovia organizeaza expozitia de fotografie intitulata Art Nouveau �n Rom�nia la Muzeul de Arhitectura din Wroclaw.
Tenorul italian Alessandro Safina va concerta la Bucuresti
Cu prilejul Zilei Femeii, Teatrul National de Opereta �Ion Dacian� prezinta, in data de 7 martie 2012, la Sala Palatului, un concert extraordinar sustinut de tenorul italian Alessandro Safina, impreuna cu Orchestra Teatrului National de Opereta.