01.30 - 03.30 Teatru National Radiofonic - Mari spectacole • 'Cezara' de Mihai Eminescu. Dramatizare de Georgeta Raboj. Regia artistica: Cristian Munteanu. �n distributie: Stefan Iordache, Violeta Andrei, George Constantin, Irina Rachiteanu-Sirianu, Fory Etterle, Gheorghe Cozorici, Alexandru Repan, Ion Pavlescu, Boris Petrof, Sergiu Demetriad, Sorin Gheorghiu, Nicolae Crisu, Gheorghe Pufulete, Mircea Dascaliuc, Aurelian Georgescu. Regia de studio: Ion Prodan. Regia muzicala: George Marcu. Regia tehnica: ing. Tatiana Andreicic. �nregistrare din 1983
LiveRadio Romania Cultural
LiveTeatru radiofonic
03.30 - 05.00 Album de colectie II • Realizator Monica Gur�u-Mihalache
LiveRadio Romania Cultural
LiveTeatru radiofonic
05.00 - 06.00 Docudrama - Biografii, memorii • 'Carmen Sylva'. Scenariu radiofonic de Noe Smirnov. Regia artistica: Leonard Popovici
LiveRadio Romania Cultural
LiveTeatru radiofonic
Unicul site românesc dedicat Premiilor Nobel, ce dispune de o foarte bogat� arhiv� de documente audio: interviuri realizate în exclusivitate cu laurea�ii �i cu organizatorii evenimentului în chiar zilele decern�rii premiilor, impresii din S�pt�mâna Nobel, jurnale de c�l�torie ale realizatoarei Corina Negrea – �i multe altele.
Compus mai ales din editoriale si cronici, blogul emisiunii Noua revista vorbita incearca, la fel ca emisiunea, sa trateze literatura din perspectiva zilelor noastre, relaxat, privind cartile si autorii in ochi si tinind seama de industria care functioneaza astazi in jurul cartilor.
...traversez strada. Pe lâng� mine trec oameni �i lucruri..... m� surprind înclinând respectuos capul când c�tre Beatles, când c�tre Abba, imediat Tricky �i, culmea?!?! James Brown.... Batman.... bun� diminea�a, Bonobo. Ce mai face�i doamn� Tori Amos? V� mai întâlni�i cu doamna Sarah Vaughan? Numai când ascult�m împreun� Taraful haiducilor..... nu �tiam c� v� place.... Dintr-o linie de zebr� îmi zâmbe�te o oglind�. M� uit mai atent, era o pist� de skateri. Ducea c�tre rafturi pline cu discuri. Celebre sau nu.... interesante!?! Discurile stau cumin�i pe rafturile celor „patru z�ri”: unele vin din Londra, altele din Amsterdam, cele mai �ic din Paris �i cele mai punk din Berlin. Se mut� dintr-un loc într-altul, se mixeaz� între ele, traverseaz� str�zi culturale �i para-culturale, post-culturale �i urban-culturale... pe strad�.
... mi se p�rea atunci c� �i ele ca �i mine (ca �i voi?!?!!!!) tr�iesc o stare continu� de diminea��. Crossover.
Cultura.net este prima emisiune despre cultura internetului de la Radio România Cultural. Este realizat� de C�t�lin Sturza �i e difuzat� în fiecare vineri, de la 11.30 la 12.00. Pe blogul Cultura.net ve�i afla care sunt invita�ii emisiunilor urm�toare, ve�i descoperi �tiri, podcast-uri �i comentarii.
De discutat, se discuta la Timpul prezent, zilnic, intre 11.30 si 12.00. Aici se comenteaza, se dezbat, se analizeaza subiectele din emisiune, se fac propuneri si recomandari, se critica.
Ce-ar fi devenit to�i cei care n-au în comun decât momentul 1989 dac� n-ar fi existat 1989?... nu vom �ti niciodat� – dar �tim ce-au devenit.
De ce StoryMania? Pentru c� ne place s� spunem pove�ti. Pentru c� exist� suficien�i oameni care oricum nareaz�, radiogenic �i colorat, f�r� preten�ii de omniscien�� sau de exhaustivitate, pove�ti c�rora m-am gândit c� le-ar sta bine într-un volum virtual, cu semn�turi multiple, publicat în eter...
La Radio Romania Cultural, de luni pana vineri, la ora 15, se citesc "Cartile Seherezadei". Emisiunea, realizata de actrita Adriana Mocca, s-a nascut din placerea de a impartasi cu cei carora nu le mai citeste nimeni un fragment dintr-un text important, proza, filozofie, teatru, eseu, psihologie, poezie, proaspat tradus sau citit demult si uitat.
Nu au carte de muncă, nici salariu fix. Uneori nu câştigă nimic de pe urma muncii lor. Sunt ocoliţi de premii şi nu apar la televizor. Li se spune artişti independenţi. Sunt încadraţi la categoria underground sau indie sau off. Cu ei vă dăm întâlnire în Zona independentă, în fiecare duminică, de la ora 20.30, la Radio Romania Cultural. O emisiune de Robert Bălan.
29 noiembrie 2011
Lucrarea "Peisaj urban", de Max Herman Maxy, va fi scos la licita�ie, ast�zi, de casa Alis, la pre�ul de pornire de 100.000 lei. Pictura este o imagine bucure�tean�, care dup� o logic� formal� desprins� din cubism, amalgameaz� biserici, arbori, case, firme u�or lizibile de magazine �i restaurante, trec�tori redu�i la o schem� grafic� minimal�. Avangarda a propus ora�ul ca instrument al progresului, ca laborator de experien�e ale utopiei sociale a schimb�rii lumii. Pe fundalul acestor idei trebuie v�zut interesul lui Maxy �n anii '20 pentru peisajul urban, fie c� se afla �n Germania sau Rom�nia. La licita�ia de ast�zi, vor fi propuse, printre altele, 30 de lucr�ri din colec�ia Alexandru Bittner, din care a f�cut parte �i tabloul lui Maxy. Printre acestea, se mai num�r� "Tat�l �i fiica", de Camil Ressu, la pre�ul de pornire de 55.000 de lei, "Pictori�� la �evalet", de Alexandru Ciucurencu (40.000 de lei), "Alee", de Iosif Iser (35.000 de lei), "Mama cu copilul", de �tefan Luchian (20.000 de lei), precum �i lucr�ri semante de Theodor Pallady, Corneliu Baba, Teodor H�r�ia, Nicolae Enea, Sabin B�la�a �i Marcel Chirnoag�.
Cea de-a VII-a edi�ie a festivalului 'Bucurii pentru copii. Spectacole de colec�ie', organizat de Teatrul de Anima�ie ��nd�ric� care are loc p�n� duminic�, aduce la Bucure�ti trupe de profil din Rom�nia, Spania, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Italia �i Israel. Luna decembrie a reprezentat �ntotdeauna un bun prilej de a face cadouri celor mici. Cu pu�in timp �naintea S�rb�torilor, Mo�ul se va a�eza la sfat �i va desc�rca din desaga sa cele mai bune, mai recente, mai jucate titluri �i mai premiate spectacole ale teatrului, adic� cele mai cunoscute �i mai iubite basme ale literaturii universale �i rom�ne�ti pentru copiii de toate v�rstele, reprezenta�ii ale teatrelor invitate din �ar�, dar �i din str�in�tate. Va fi creat� o ambian�� de basm, un cadru scenografic specific, cu p�pu�i �i marionete. Odat� ajun�i la teatru, copiii vor petrece momente deosebite �n compania celor mai �ndr�gi�i eroi ai pove�tilor �i basmelor, vor asculta fragmente muzicale cunoscute. Pe l�ng� spectacole, care vor fi g�zduite de cele dou� s�li ale Teatrului din Pia�a Lahovari, �n cadrul festivalului vor avea loc numeroase workshop-uri - de pantomim�, de origami, de teatru de umbre, construc�ie de p�pu�i din baloane �i �osete -, lans�ri de carte, vernisarea unei expozi�ii de scenografie, proiec�ii cu spectacole de anima�ie, conferin�e sus�inute de personalit��i remarcabile din Rom�nia.
Concertul "Vocile din Cimitirul Vesel", titlul crea�iei muzicale semnate de compozitorul irlandez Shaun Davey, inspirat de Cimitirul Vesel de la S�p�n�a, jude�ul Maramure�, �i care reune�te 180 de instrumenti�ti �i soli�ti vocali, va avea premiera la Bucure�ti, �n aceast� sear�, la Ateneul Rom�n. Evenimentul este organizat de Ambasada Irlandei, �n parteneriat cu Institutul Cultural Rom�n, Culture Ireland �i Filarmonica "George Enescu". Dup� ecourile extraordinare avute �n Rom�nia �i Irlanda, renumitul compozitor irlandez Shaun Davey prezint� acest concert �n premier� la Bucure�ti, al�turi de un colectiv impresionant, de 180 de instrumenti�ti �i soli�ti vocali rom�ni �i irlandezi de prim� m�rime, dintre care 111 voci. Compozi�ia a fost unanim aclamat� �n Rom�nia pentru amestecul de tradi�ii muzicale rom�ne �i irlandeze. Dirijorul principal al Irish National Concert Orchestra, David Brophy, va dirija Orchestra Rom�n� de Tineret, Corul b�rb�tesc al Facult��ii de Teologie "Andrei �aguna" din Sibiu �i Corul mixt al Catedralei Ortodoxe din Sibiu. Premiera irlandez� a concertului "Vocile din Cimitirul Vesel" a avut loc �n noiembrie anul trecut, �n fa�a unei audien�e de 1.000 de persoane, la Catedrala St. Patrick din Dublin. Arti�tii participan�i au fost apoi primi�i de fostul pre�edinte al Irlandei, Mary McAleese, la re�edin�a sa oficial�.
Festivalul Viori de colec�ie la Sala Radio continu� m�ine, de la ora 19.00, cu al doilea concert al Orchestrei de Camer� Radio, de aceast� dat� sub bagheta dirijorului J�zsef Horv�th �i av�ndu-l ca solist pe �tefan Horv�th la vioar�. Programul primei p�r�i va cuprinde Divertimento pentru corzi de Leo Weiner, o lucrare a secolului XX, urmat� de un adev�rat "�lag�r" al muzicii clasice - Anotimpurile op 8 de Antonio Vivaldi. �n partea a doua va fi interpretat� Simfonia a V-a �n si bemol major D 485 de Franz Schubert. Biletele se pot procura prin Eventim, la Casa de bilete a S�lii Radio, magazinele Germanos, Vodafone, libr�riile C�rture�ti, Humanitas �i online pe eventim.ro.
Teatrul Na?ional Radiofonic prezint� m�ine, ora 23:00, la Radio Rom�nia Cultural, spectacolul "Argentina" de Ilinca Stihi. Ascult�torii au posibilitatea s� urm�reasc� montarea radiofonic� �n aceea?i sear� �n care, la Barcelona, regizoarea Ilinca Stihi prime?te Marele Premiu la Premios Ondas - Sec?iunea Interna?ional, eveniment mass-media organizat de Societatea Spaniol� de Radiodifuziune ?i Radio Barcelona, pentru "Argentina". Manifestare de prestigiu �n spa?iul cultural iberic, dar care a reu?it s� atrag� interesul ?i participarea mass-mediei interna?ionale, incluz�nd ?i institu?ii de televiziune, Premios Ondas sunt organizate an de an, �ncep�nd din 1953, de c�tre Societatea Spaniol� de Radiodifuziune ?i Radio Barcelona. De asemenea, spectacolul "Argentina" este de?in�torul Prix Marulic - Festivalul Interna?ional de Spectacol Radiofonic, Fic?iune ?i Documentar, Sec?iunea Teatru Radiofonic, Hvar, Croa?ia.
Tapiserii franceze din colec�ia Manufacturii Na�ionale Gobelins, dat�nd din 1600 - 1800 �i din 1950 p�n� �n prezent, vor fi expuse la Muzeul Na�ional de Art� al Rom�niei, din 9 decembrie, �i la Muzeul Na�ional de Art� Contemporan�, din 8 decembrie, p�n� pe 26 februarie. Publicul va avea ocazia s� vad� pentru prima oar�, �n cele dou� mari muzee din Capital�, evolu�ia unei arte de a lungul secolelor: de la tapiserii istorice realizate pentru regii Fran�ei p�n� la tapiserii moderne, dup� Henri Matisse, Pablo Picasso, Le Corbusier, Joan Mir� �i mul�i al�ii. Expozi�ia este un omagiu adus acestei arte minu�ioase �i artizanale care a �tiut s� se reinventeze �n secolul al XX-lea �i s� se reg�seasc� la fel de bine �i �n arta abstract�, c�reia �i ofer� �n prezent o expresivitate cu totul special�. �nfiin�ate de Henric al IV-lea, Ludovic al XIII-lea �i Ludovic al XIV-lea pentru a furniza Coroanei crea�ii de prestigiu, cele trei manufacturi, Gobelins, Beauvais �i Savonnerie, sunt �nc� �i ast�zi locuri de crea�ie active, care perpetueaz� - sub mecenatul statului francez - o tradi�ie de excelen��, de patru ori secular�, deschis� spre modernitate.
Cu prilejul �mplinirii a 130 de ani de la na�terea lui George Enescu, Institutul cultural rom�n Bruxelles organizeaz� un concert aniversar luni 5 decembrie, ora 19.30, �n prestigioasa sal� a Conservatorului regal. Protagoni�tii concertului vor fi doi tineri interpre�i �n plin� afirmare: violonistul Ilian G�rne�, din Republica Moldova, laureat al concursului interna�ional "Reine Elisabeth" �n 2009, �i pianista Claudia Bara, acompaniatoare oficial�, din 2007, pentru sec�ia de vioar� a concursului interna�ional "George Enescu"�i profesor-acompaniator la Capela muzical� Regina Elisabeta din Bruxelles. Claudia Bara a lansat �n aceast� toamn� un CD cu crea�ii camerale de tinere�e ale lui Enescu, la o cas� de discuri francez�. Concertul aniversar ENESCU 130, propus publicului european din Bruxelles la acest �nceput de decembrie, reprezint� continuarea unui proiect ini�iat de Institutul cultural rom�n �n 2010, care �i propune s� asocieze arti�ti din Republica Moldova �i din Rom�nia, �n inten�ia de a sublinia apartenen�a lor la un spa�iu cultural comun.
Bucure�tenii vor avea posibilitatea de a vizita terasa superioar� a Arcului de Triumf, precum �i expozi�iile amenajate �n interiorul monumentului �n zilele de 1, 3 �i 4 decembrie. Arcul de Triumf va fi deschis dup� urm�torul orar: pe 1 decembrie �ntre orele 12,00 (dup� Parada Militar�) �i 16,00 iar �n weekend, pe 3 �i 4 decembrie, �n acela�i interval orar. De asemenea, �i oficialit��ile prezente la Parada Militar� de 1 Decembrie sunt invitate s� viziteze Arcul de Triumf, unde va fi amenajat� o expozi�ie omagial� dedicat� eroilor din Afganistan. �n acest interval vor avea loc �n fa�a Arcului de Triumf �i demonstra�ii de m�nuiri de arme �i jur�minte militare, �n uniforme din 1944. �n interiorul monumentului vor putea fi vizitate expozi�iile permanente Marele R�zboi al Re�ntregirii, Eroi sub Tricolor, Heraldica Marilor Familii Boiere�ti din Bucure�ti, Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 �i Arcul de Triumf de-a lungul timpului.
Fadoul, c�ntecul emblematic al Portugaliei, a fost �nscris �n Patrimoniul cultural imaterial al UNESCO. Vestea a fost primit� cu entuziasm la sf�r�itul s�pt�m�nii trecute la Lisabona, �n cartierul Alfama, leag�nul acestui c�ntec. �nc� de s�mb�t�, portughezii erau �inu�i cu sufletul la gur� de canalele media, care d�deau ve�ti regulat de la reuniunea Comitetului UNESCO de la Bali. Imediat dup� anun�area deciziei, reac�iile oficiale au �nceput s� curg�. 'Aceast� recunoa�tere este un motiv de m�ndrie pentru to�i portughezii', scrie pre�edintele portughez Anibal Cavaco Silva �ntr-un mesaj pe site-ul pre�edin�iei. El i-a elogiat pe 'c�nt�re�ii, poe�ii, muzicienii, compozitorii care au f�cut din fado o melodie universal�'.
Un nou concurs pentru darea �n folosin�� a viorii Guarnieri care i-a apar�inut lui George Enescu �i care i-a fost atribuit� lui Gabriel Croitoru, �n 2008, pentru trei ani, va fi organizat pe 9 decembrie la Muzeul "George Enescu" din Capital�. Laura Manolache, directorul Muzeului Enescu, a precizat c�, de�i vioara i-a fost �ncredin�at� lui Gabriel Croitoru p�n� �n aprilie, conform contractului, s-a f�cut un act adi�ional ce prevedea dreptul acestuia de a o folosi �n continuare p�n� la jum�tatea lunii decembrie, dat fiind c� 2011 a fost "Anul Enescu". Anul acesta, se �mplinesc 130 de ani de la na�terea compozitorului, 75 de ani de la premiera operei sale "Oedipe", la Paris, 55 de ani de la �nfiin�area muzeului care �i poart� numele �i a avut loc cea de-a 20-a edi�ie a Festivalului Interna�ional "George Enescu", a men�ionat Manolache, ad�ug�nd c� Gabriel Croitoru a participat cu aceast� ocazie la un turneu dedicat lui Enescu �n Italia. Astfel, data urm�torului concurs adresat violoni�tilor pentru dreptul de a folosi vioara Guarnieri, aflat� �n patrimoniul Muzeului Enescu, a fost fixat� pe 9 decembrie. Concursul este organizat de Ministerul Culturii �i Muzeul "George Enescu", unde vioara a fost p�strat� p�n� �n 2008, c�nd a fost dat� �n folosin�� prin concurs violonistului Gabriel Croitoru. �nscrierile la concurs au loc �n perioada 23 noiembrie - 8 decembrie, �n ziua urm�toare urm�nd s� fie audia�i participan�ii, de o comisie compus� din pianistul Valentin Gheorghiu, dirijorul Horia Andreescu, violoncelistul Marin Cazacu, Laura Manolache �i un reprezentant al Ministerului Culturii. C�tig�torul va primi �n folosin�� vioara Guarnieri pentru urm�torii cinci ani. �n 2008, Gabriel Croitoru a fost singurul candidat la concursul pentru darea �n folosin�� a viorii Guarnieri, pentru trei ani, pe care a ob�inut-o cu unanimitate de voturi din partea juriului.
Mai multe personalit��i din lumea artistic� �i vor aduce un ultim omagiu lui Liviu Ciulei, �n cadrul unei ceremonii deschise publicului ce va avea loc m�ine, de la ora 16.00, la Teatrul Bulandra, �n fosta Sal� Izvor, care poart�, de cur�nd, numele maestrului. Ceremonia de comemorare este organizat� de Teatrul Bulandra din Capital� �i de familia regizorului. Urna cu cenu�a lui Liviu Ciulei a fost depus� ieri la Teatrul Bulandra, �n Sala "Liviu Ciulei", unde admiratorii regizorului �i pot lua "r�mas bun" p�n� m�ine. La intrarea �n Teatrul Bulandra au fost puse afi�e cu imaginea lui Liviu Ciulei �i cu textul "Maestrul se �ntoarce pentru un ultim omagiu acas�. Liviu Ciulei 1923 - 2011". Pe culoarul ce duce la urna depus� �n holul teatrului au fost puse, de o parte �i de alta, flori albe - cale, orhidee, crini -, d�nd spa�iului o �nf��i�are foarte sobr� �i elegant�. Holul este str�juit de fotografii de mari dimensiuni cu Liviu Ciulei �n diverse ipostaze. Liviu Ciulei a murit pe 25 octombrie, la v�rsta de 88 de ani, la Munchen, unde era internat din cauza mai multor probleme de s�n�tate. Regizorul, care locuia �i la Munchen �i la Bucure�ti, plecase cu so�ia �n Germania �n luna iulie.
�n prima decad� din luna decembrie se vor desf�ura la Beirut, Tripoli �i Zouk Mikhael Zilele Culturii Rom�ne �n Liban, manifestare ampl� organizat� de Ambasada Rom�niei �n Liban �i Institutul Cultural Rom�n, cu sprijinul unor parteneri locali. Evenimentele se adreseaz� at�t comunit��ii rom�nilor din Liban c�t �i publicului libanez. Programul evenimentului include proiec�ii de filme rom�ne�ti ("Eu c�nd vreau s� fluier, fluier", regia: Florin �erban �i "Bun�! Ce faci?", �n prezen�a regizorului Alexandru Maftei, care va participa la �nt�lniri cu publicul �i cu studen�ii libanezi), activit��i speciale pentru copii (scurte prezent�ri despre Rom�nia - istorie, cultur�, tradi�ii; expozi�ii cu imagini din Rom�nia; anima�ii rom�ne�ti, jocuri �i concursuri). Vor fi inaugurate, de asemenea, sec�iile de carte rom�neasc� din cadrul Universit��ii Americane din Beirut, Centrului pentru Cultur� �i Tineret din Zouk Mikhael �i Centrului Safadi din Tripoli.
Stephen King �i Haruki Murakami se num�r� printre scriitorii nominaliza�i la premiul pentru cea mai proast� scen� de sex din literatur� pe 2011. Bad Sex in Fiction Award, aflat la a 19-a edi�ie, este acordat de revista Literary Review pentru cea mai bizar� descriere a unui act sexual dintr-o oper� literar�, �n inten�ia de a-i descuraja pe ceilal�i scriitori s� redacteze scene sexuale de prost gust. �n general, premiul revine autorului care a inclus �n opera sa, care poate fi excelent�, o scen� sexual� redundant�, de prisos. The Literary Review a selectat, anul acesta, 12 scriitori, printre care se num�r� �i mari autori de bestselleruri. Printre ace�tia se afl� "monarhul horrorului" Stephen King, cu noul s�u roman, "11.22.63", dar �i Haruki Murakami, autorul trilogiei "1Q84". Anul acesta, ceremonia de premiere va avea loc la Clubul Marinei �i Armatei din Londra, pe 6 decembrie.
Preselec�iile pentru festivalul Filmul de Piatra, edi�ia 3.0, care se va desf�ura la Piatra Neam�, �n perioada 5 - 8 ianuarie 2012, se vor �ncheia m�ine. �nscrierile sunt deschise autorilor de scurtmetraje de fic�iune, anima�ie �i documentare, experimentale �i chiar videoclipuri, indiferent dac� ace�tia sunt cinea�ti profesioni�ti, studen�i sau amatori, pe site-ul filmuldepiatra.ro. �ncep�nd cu aceast� edi�ie, festivalul de la Piatra Neam� devine singurul eveniment de profil din Rom�nia cu o sec�iune special� dedicat� sporturilor extreme. To�i autorii filmelor selec�ionate vor fi invita�i la festival, unde se vor bucura at�t de numeroase �i diverse programe de scurtmetraje, alc�tuite �mpreun� cu importante festivaluri partenere, c�t �i de activit��i de networking, de la clasicele workshop-uri, petreceri �i concerte p�n� la evenimente pe p�rtia de schi �i sauna party. Cele mai bune filme vor fi recompensate de Institutul Cultural Rom�n cu premii �n bani totaliz�nd aproape 5.000 de euro.
Cea de-a doua edi�ie a Zilelor filmului rom�nesc la Madrid va avea loc �ntre 13 �i 30 decembrie, �n prezen�a regizorului Radu Muntean, c�ruia �i va fi dedicat un ciclu de autor. Nou� pelicule rom�ne�ti vor fi proiectate �n cadrul evenimentului, organizat de ICR Madrid �mpreun� cu prestigioasa Filmoteca Espanola, filmele urm�nd s� fie proiectate �n s�lile acesteia, �i cu spijinul Centrul Na�ional al Cinematografiei din Rom�nia. Cu aceast� ocazie vor fi prezen�i la Madrid regizorii Radu Muntean, Alexandru Maftei �i actri�a Dana Voicu. Radu Muntean va fi prezent nu doar ca autor al unora dintre filmele selectate, ci �i ca regizor c�ruia �i este dedicat ciclul de autor din cadrul acestei edi�ii a Zilelor filmului rom�nesc. Cel mai recent film al s�u, "Mar�i, dup� Cr�ciun", va avea avanpremiera spaniol� �n prezen�a regizorului, pe 13 decembrie.
Cea de-a �asea edi�ie a celei mai importante manifest�ri dedicate filmului rom�nesc peste hotare, Festivalul de Film Rom�nesc de la New York, va avea loc �ncep�nd de m�ine ?i p�n� pe 6 decembrie, la Film Society of Lincoln Center. Organizat� de Institutul Cultural Rom�n din New York �i Film Society of Lincoln Center, �n colaborare cu Festivalul Interna�ional de Film Transilvania manifestarea va fi dedicat� memoriei criticului de film Alex Leo �erban. Festivalul din acest an nu �nseamn� doar schimb�ri la nivelul loca�iei �i a parteneriatelor, ci �i la nivelul obiectivelor �i structurii. Dac� edi�iile precedente ale festivalului aduceau �n prim-plan cele mai bune filme rom�ne�ti recente, cea de-a �asea edi�ie merge ceva mai departe, prezent�nd, �n premier� pe durata unei s�pt�m�ni, at�t filme recente, precum 'Morgen' (regia Marian Cri�an), 'Principii de Via��' (regia Constantin Popescu), 'Loverboy' (regia C�t�lin Mitulescu), 'Periferic' (regia Bogdan George Apetri) sau 'M�nu�i Ro�ii' (regia Radu Gabrea), c�t �i o gam� larg� de programe speciale menite s� ofere o perspectiv� ceva mai ampl� asupra cinematografului rom�nesc.
Un ritual amazonian pentru men�inerea ordinii sociale, o societate secret� din Mali �i respira�ia circular� mongol� se num�r� printre cele nou� tradi�ii �i obiceiuri care au fost incluse de UNESCO pe lista patrimoniului imaterial al umanit��ii aflat pe cale de dispari�ie. Comitetul de salvgardare a patrimoniului cultural imaterial, reunit pe insula indonezian� Bali, a selec�ionat nou� tradi�ii pe lista patrimoniului imaterial "care necesit� o salvare urgent�", din cele 18 dosare propuse. Lista con�ine deja 16 tradi�ii "grav amenin�ate", a precizat Rasul Samadov, un purt�tor de cuv�nt al UNESCO. Comitetul a inclus pe aceast� list� respira�ia circular� mongol�, o tehnic� de interpretare a "c�ntecelor lungi" ale rapsozilor la flaut (din lemn): muzicienii inspir� pe nas �i expir� sufl�nd �n acela�i timp pe gur� aerul pe care l-au �nmagazinat �n obraji, fapt care le permite s� c�nte, f�r� �ntrerupere, timp de p�n� la 25 de minute. Comitetul a recunoscut, totodat�, valoarea b�rcilor lenje iraniene: construc�ia lor manual�, dar �i metodele de naviga�ie, care �ineau cont de pozi�ia astrelor �i de formule speciale ce includeau culoarea apei �i �n�l�imea valurilor. Indonezienii au ob�inut includerea "dansului celor o mie de m�ini", Saman, practicat adeseori �n genunchi �i ritmat de dansatorii care bat din palme sau �i lovesc coapsele cu m�inile. Rom�nia are dou� obiective �nscrise pe Lista patrimoniului imaterial al umanit��ii - "Doina", inclus� �n mai 2009, respectiv "Ritualul C�lu�ului", inclus �n noiembrie 2005.
Cautare
Newsletter
Artistul Tudor Banuş expune la ICR Stockholm
ICR Stockholm gazduieşte �n perioada 21 aprilie - 11 mai 2012 prima expoziţie personala a artistului ilustrator Tudor Banuş �n Suedia.
Teatrul Naţional "Radu Stanca" Sibiu şi Transilvania Film prezinta joi, 26 aprilie 2012, ora 20:30, la Hala Balanţa, proiecţia de gala a filmului Undeva la Palilula.
Instituto Cervantes din Bucuresti si UNATC va invita la Teatrul contra - Contra progresului, Contra iubirii, Contra democratiei, trei texte apartin�nd dramaturgului spaniol Esteve Soler.
ICR Stockholm participa pentru a treia oara la Noaptea Culturala a orasului
Aflata la a treia ediţie, Noaptea Culturala a orasului Stockholm (Kulturnatt) va avea loc anul acesta �n 21 aprilie şi se va desfaşura �n 85 de locaţii din oras.
Luni, 23 aprilie, Ziua Internaţionala a Carţii şi a Drepturilor de autor
Programul de carte �şi propune sa creeze anual, de Ziua Internaţionala a Carţii şi a Drepturilor de autor, un spaţiu public de afirmare pentru autorii rom�ni, deţinatori de drepturi de autor, pentru bibliotecarii rom�ni, �n cadrul unor evenimente mediatice.
Toata lumea din familia noastra: din Buenos Aires �n Lisabona
Cel mai recent lungmetraj al regizorului Radu Jude, Toata lumea din familia noastra, va participa luna aceasta la doua dintre cele mai importante festivaluri de film independent din lume: IndieLisboa (Portugalia) şi BAFICI (Buenos Aires Festival Internacional de Cine Independiente).
Seri de muzica rom�neasca la Istanbul: Zdob si Zdub pe malurile Bosforului
Vineri, 13 aprilie 2012, trupa Zdob si Zdub va concerta �n Clubul Roxy din Beyoglu, zona centrala si moderna a Istanbulului, �n continuarea seriei de concerte de muzica balcanica sustinute de Institutul Cultural Rom�n Dimitrie Cantemir - Istanbul
Blestemul bufonului Rigoletto, �n direct de pe scena Covent Garden la Opera Nationala Bucuresti
Miercuri, 17 aprilie 2012 (21.30), spectacolul Rigoletto (Giuseppe Verdi) va fi transmis �n direct de pe scena Royal Opera House - Covent Garden (Londra) la Sala Studio a Operei Nationale Bucuresti.
Traditii pascale si port national rom�nesc la Muzeul Horniman din Londra
Muzeul Horniman, �n colaborare cu Institutul Cultural Rom�n din Londra si cu Muzeul Bucovinei din Suceava, prezinta o expozitie inspirata din traditiile pascale rom�nesti.
ICR NY co-prezinta a patra editie a Festivalului de Film European Disappearing Act
�ntre 11 si 22 aprilie 2012, Centrul Ceh si Institutul Cultural Rom�n din New York prezinta, sub egida EUNIC, �n parteneriat cu institute culturale si consulate din alte 21 de tari, festivalul de film european Disappearing Act IV.
Scoala altfel, o ora de educatia muzicala, un proiect Radio Rom�nia Cultural
A noua ora de educatie muzicala din acest an scolar a avut loc pe 4 aprilie 2012, �n sectorul 2, la Scoala Central�, sub genericul Scoala, altfel, un program de educatie nonformala initiat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Vineri, 6 martie 2012, la Palatul Mogosoaia, Sala scoartelor s-a dovedit a fi ne�ncapatoare la ultima etapa - a zecea, a Drumului spre celebritate - emisiune concurs, ajunsa la editia a III-a.
Primul lungmetraj �n regia lui Silviu Purcarete va fi prezentat la Sibiu
Lungmetrajul de debut al regizorului Silviu Purcarete ajunge şi la Sibiu. Filmul va fi prezentat zilnic, �n perioada 27 aprilie - 3 mai 2012, la Hala Balanţa.
Prezente rom�nesti la Festivalul International de Film goEast Wiesbaden
Festivalul Filmul Central-Est European goEast de la Wiesbaden Germania are loc �ntre 18 si 24 aprilie 2012 si prezinta o mixtura provocanta de filme, discursuri si concerte.
Ultimul spectacol cu Olandezul zburator, �n aceasta stagiune a Operei Nationale Bucuresti
Miercuri, 11 aprilie 2012, (19.00) pe scena ONB va avea loc ultimul spectacol cu Olandezul zburator (Der fliegende Holl�nder - Richard Wagner), o poveste impresionanta despre dragoste si sacrificiu.
Lansare de carte: Mastile lui M.I. Gabriel Liiceanu �n dialog cu Mircea Ivanescu
Miercuri, 11 aprilie 2012, ora 18.00, la Institutul Cultural Rom�n (Aleea Alexandru 38) va avea loc lansarea cartii Mastile lui M.I. Gabriel Liiceanu �n dialog cu Mircea Ivanescu (Editura Humanitas, 2012).
Art Act Magazine şi Photo Magazine lanseaza concursul foto Traieşte arta la maxim!
Art Act Magazine si Photo Magazine te �ndeamna sa traiesti arta la maxim. Ilustreaza ideea prin doua imagini si ai sansa de a c�stiga un abonament la Photo Magazine, plus ocazia ca lucrarile tale sa fie prezentate �ntr-o expozitie.
Radio Rom�nia Cultural si Asociatia Culturala Acccendo va invita din nou sa fiti martorii unei �nt�lniri artistice exceptionale, ce se desfasoara sub genericul Flautul de aur.
Un regal al tineretii si excelentei muzicale �n cadrul Seriei Concertelor Enescu
Unii dintre cei mai talentati studenti rom�ni si britanici la prestigioasele scoli de muzica din capitala britanica se vor reuni joi, 5 aprilie 2012, la sediul Institutului Cultural Rom�n din Londra.
Premiera pentru copii la Studioul Experimental: Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart
Studioul Experimental de Opera si Balet �Ludovic Spiess� din cadrul Operei Nationale Bucuresti a pregatit luna aceasta o noua premiera pentru copii: opera Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart.
Adina Dragomir de la Radio Rom�nia Cultural va fi distinsa cu premiul Reporterul anului acordat de revista Actualitatea Muzicala
Cei mai valorosi oameni din zona muzicala si cele mai importante proiecte ale anului 2011 vor fi celebrati, pe data de 5 aprilie 2012, �n Aula Palatului Cantacuzino din Capitala, unde vor fi acordate premiile Revistei Actualitatea Muzicala.
ICR New York prezinta spectacolul de teatru neconventional The Window, creat si regizat de Ana Margineanu
Luni, 2 aprilie 2012, a avut loc premiera proiectului de teatru neconventional The Window (Vitrina), prezentat de Institutul Cultural Roman din New York in spatiul galeriei sale de pe Third Avenue din Manhattan.
S�mbata, 31 martie 2012, s-a desfasurat la Londra finala renumitului Concurs International de Cvartete de Coarde - Wigmore Hall London International String Quartet Competition.
Cunoscutul dirijor Misha Katz revine la Sala Radio din Bucuresti, pentru a dirija concertul Orchestrei Nationale Radio de vineri, 6 aprilie 2012, ora 19.00.
Festivalul International al Scolilor de Teatru si Film ClassFest, editia a II-a
ICR "Mihai Eminescu" la Chisinau sprijina participarea scolilor rom�nesti de teatru si film la cea de-a doua editie a Festivalului International al Scolilor de Teatru si Film ClassFest.
T�rgul de carte Gaudeamus Cluj-Napoca s-a �ncheiat
Duminica, 1 aprilie 2012, s-a �ncheiat T�rgul de carte Gaudeamus Cluj-Napoca, editia a XIII-a. Organizat de Radio Rom�nia, �n parteneriat cu Radio Rom�nia Cluj, T�rgul a adus �n prim-plan actualitatea vietii culturale si editoriale �n cele cinci zile c�t a durat evenimentul.
La Storymania, astazi, 2 aprilie 2012, redifuzam ediţia din data de 31 martie 2011 - o poveste despre construcţia salii celei noi a Teatrului Excelsior, pe care maestrul Ion Lucian şi-a dorit sa o lase "moştenire viitoarelor generaţii de spectatori tineri".
Dirijorul Ralf Sochaczewsky si violonistul Alexandru Tomescu, �n concert la Sala Radio
Miercuri, 4 aprilie 2012, ora 19.00, Orchestra de Camera Radio va invita la un concert simfonic ce �l va avea ca invitat pe dirijorul german Ralf Sochaczewsky, care a mai fost prezent �n Studioul "Mihail Jora" cu ocazia Festivalului International de Chitara de anul trecut.
Celia Costea si Rubens Pelizzari, invitati speciali pe scena ONB, �n spectacolul Tosca
Miercuri, 4 aprilie 2012 (19.00), Opera Nationala Bucuresti va ofera un spectacol de neuitat - Tosca, cu invitati speciali. Soprana Celia Costea va da viata Floriei Tosca, eroina operei lui Giacomo Puccini, alaturi de tenorul Rubens Pelizzari, �n rolul lui Mario Cavaradossi.
Filosoful, scriitorul si traducatorul rom�n Sorin Lavric va sustine doua conferinte la Chisinau
Institutul Cultural Rom�n "Mihai Eminescu" la Chisinau �n colaborare cu Antena din Chisinau a Agentiei Universitare pentru Francofonie (AUF), prin Programul de Studii Avansate "Alexandru S. Sturdza" organizeaza doua conferinte sustinute filosoful, scriitorul si traducatorul rom�n Sorin Lavric.
Saptam�na Scoala altfel la Radio Rom�nia Cultural
�n saptam�na 2-6 aprilie 2012 elevii din toata tara descopera o scoala altfel dec�t au cunoscut-o p�na acum. Si anume una a dialogului �ntre copii, profesori si specialisti, a spatiilor deschise, a activitatilor practice, a �nvatarii prin metode noi, inovative, chiar distractive.
Emisiunea Vorba de cultura va invita sa o descoperiti (ori redescoperiti) pe poeta Ioana Ieronim. Personalitate marcanta si activa a vietii noastre culturale, Ioana Ieronim este cunoscuta si prin volumele sale de versuri si prin traduceri ori proiecte din diverse zone artistice.
�n cadrul proiectului Scoala altfel, Drumul spre celebritate, emisiune concurs organizata de Radio Rom�nia Cultural, Centrul Cultural "Palatele Br�ncovenesti" si ExcesMusic, programeaza o noua etapa la Palatul Mogosoaia.
Luna aprilie aduce 1890 de minute de spectacol pe scena Teatrului Naţional "Radu Stanca" Sibiu
Luna aprilie aduce pe scena Teatrului Naţional "Radu Stanca" din Sibiu un program de evenimente bogat şi provocator prin poveştile şi perspectivele propuse asupra lumii din jurul nostru.
Radio Romania Cultural
Lucrarea "Peisaj urban", de Max Herman Maxy, va fi scos la licita�ie, ast�zi, de casa Alis, la pre�ul de pornire de 100.000 lei. Pictura este o imagine bucure�tean�, care dup� o logic� formal� desprins� din cubism, amalgameaz� biserici, arbori, case, firme u�or lizibile de magazine �i restaurante, trec�tori redu�i la o schem� grafic� minimal�. Avangarda a propus ora�ul ca instrument al progresului, ca laborator de experien�e ale utopiei sociale a schimb�rii lumii. Pe fundalul acestor idei trebuie v�zut interesul lui Maxy �n anii '20 pentru peisajul urban, fie c� se afla �n Germania sau Rom�nia. La licita�ia de ast�zi, vor fi propuse, printre altele, 30 de lucr�ri din colec�ia Alexandru Bittner, din care a f�cut parte �i tabloul lui Maxy. Printre acestea, se mai num�r� "Tat�l �i fiica", de Camil Ressu, la pre�ul de pornire de 55.000 de lei, "Pictori�� la �evalet", de Alexandru Ciucurencu (40.000 de lei), "Alee", de Iosif Iser (35.000 de lei), "Mama cu copilul", de �tefan Luchian (20.000 de lei), precum �i lucr�ri semante de Theodor Pallady, Corneliu Baba, Teodor H�r�ia, Nicolae Enea, Sabin B�la�a �i Marcel Chirnoag�.
