Unicul site românesc dedicat Premiilor Nobel, ce dispune de o foarte bogată arhivă de documente audio: interviuri realizate în exclusivitate cu laureaţii şi cu organizatorii evenimentului în chiar zilele decernării premiilor, impresii din Săptămâna Nobel, jurnale de călătorie ale realizatoarei Corina Negrea – şi multe altele.
Compus mai ales din editoriale si cronici, blogul emisiunii Noua revista vorbita incearca, la fel ca emisiunea, sa trateze literatura din perspectiva zilelor noastre, relaxat, privind cartile si autorii in ochi si tinind seama de industria care functioneaza astazi in jurul cartilor.
...traversez strada. Pe lângă mine trec oameni şi lucruri..... mă surprind înclinând respectuos capul când către Beatles, când către Abba, imediat Tricky şi, culmea?!?! James Brown.... Batman.... bună dimineaţa, Bonobo. Ce mai faceţi doamnă Tori Amos? Vă mai întâlniţi cu doamna Sarah Vaughan? Numai când ascultăm împreună Taraful haiducilor..... nu ştiam că vă place.... Dintr-o linie de zebră îmi zâmbeşte o oglindă. Mă uit mai atent, era o pistă de skateri. Ducea către rafturi pline cu discuri. Celebre sau nu.... interesante!?! Discurile stau cuminţi pe rafturile celor „patru zări”: unele vin din Londra, altele din Amsterdam, cele mai şic din Paris şi cele mai punk din Berlin. Se mută dintr-un loc într-altul, se mixează între ele, traversează străzi culturale şi para-culturale, post-culturale şi urban-culturale... pe stradă.
... mi se părea atunci că şi ele ca şi mine (ca şi voi?!?!!!!) trăiesc o stare continuă de dimineaţă. Crossover.
Cultura.net este prima emisiune despre cultura internetului de la Radio România Cultural. Este realizată de Cătălin Sturza şi e difuzată în fiecare vineri, de la 11.30 la 12.00. Pe blogul Cultura.net veţi afla care sunt invitaţii emisiunilor următoare, veţi descoperi ştiri, podcast-uri şi comentarii.
De discutat, se discuta la Timpul prezent, zilnic, intre 11.30 si 12.00. Aici se comenteaza, se dezbat, se analizeaza subiectele din emisiune, se fac propuneri si recomandari, se critica.
De ce StoryMania? Pentru că ne place să spunem poveşti. Pentru că există suficienţi oameni care oricum narează, radiogenic şi colorat, fără pretenţii de omniscienţă sau de exhaustivitate, poveşti cărora m-am gândit că le-ar sta bine într-un volum virtual, cu semnături multiple, publicat în eter...
La Radio Romania Cultural, de luni pana vineri, la ora 15, se citesc "Cartile Seherezadei". Emisiunea, realizata de actrita Adriana Mocca, s-a nascut din placerea de a impartasi cu cei carora nu le mai citeste nimeni un fragment dintr-un text important, proza, filozofie, teatru, eseu, psihologie, poezie, proaspat tradus sau citit demult si uitat.
Nu au carte de muncă, nici salariu fix. Uneori nu câştigă nimic de pe urma muncii lor. Sunt ocoliţi de premii şi nu apar la televizor. Li se spune artişti independenţi. Sunt încadraţi la categoria underground sau indie sau off. Cu ei vă dăm întâlnire în Zona independentă, în fiecare duminică, de la ora 20.30, la Radio Romania Cultural. O emisiune de Robert Bălan.
Conferinţele Monica Lovinescu
Conferinţele Monica Lovinescu din cadrul departamentului „Ideologie şi Cultură” al noului institut IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc) omagiază tribuna antitotalitarismului democratic-civic pe care au simbolizat-o vreme de decenii Monica Lovinescu şi Virgil Ierunca, spirite directoare ale unei culturi româneşti neînregimentate şi neîngenuncheate.
Conferinţele vor fi organizate săptămânal, câteva luni pe an, la noul sediu IICCMER din strada Alecu Russo, Nr. 13-19, apartament nr. 11, etaj 6, Bucureşti. Conferinţele vor fi ţinute de către personalităţi ale lumii academice româneşti şi tineri cercetători din domenii diverse aplicate însă studiului comunismului ca regim totalitar. Ele asigură un cadru de dezbatere a conceptelor care definesc şi configurează un spaţiu de cultură şi civilizaţie în perioada comunistă pe diverse domenii de cercetare.
Seria de conferinţe vizează deopotrivă o analiză critică a trecutului totalitar remanent în societatea românească atât prin reflex mentalitar, cât şi la nivelul unor componente ideologice conservate prin intermediul unor reţele de putere şi a unui regim clientelar cu rădăcini adânci în fostul regim comunist, dar şi o modalitate de a oferi tinerelor generaţii un tablou cât mai nuanţat a unei realităţi istorice complexe, constituind şi o formă de activare civică a conştiinţei individuale şi colective. IICCMER îşi propune în acest fel realizarea unui contact direct, eficient, cu un public eteroclit prin intermediul dialogului şi dezbaterii cât şi punerea la dispoziţia publicului interesat a unor materiale informative stimulând dorinţa de cunoaştere a acestuia.
Va exista în acest sens şi un forum de dezbatere pe marginea conferinţelor unde cei interesaţi pot afla date suplimentare legate de dezvoltarea unei teme în studiile anterioare ale conferenţiarului sau în proiectele sale viitoare.
De asemenea, conferinţele IICCMER deschid celor interesaţi un orizont de cercetare accesibil, posibilitatea de a se informa în cadrul şi prin intermediul Institutului pentru lucrări de licenţă, de cercetare sau pregătirea unor doctorate, precum şi consultarea unor materiale de arhivă şi chiar întâlnirea cu cercetători în vederea unor consultaţii gratuite legate de proiecte de cercetare.
Proiectul comunist este unul total, nu admite excepţii şi derogări, colonizând fiecare domeniu al cotidianului, spaţiul public şi spaţiul privat deopotrivă, şi înainte de toate spaţiul ideilor şi prin el cel al imaginarului colectiv. Deconstrucţia sistemului comunist presupune o analiză a relaţiilor dintre „Ideologie”, definită ca „formaţiune mentală” (Alain Besançon), „mitocraţie” (Mikhail Epstein), „partocraţie ideocratică” (Martin Malia), „religie laică” (Raymond Aron), „Biserică pe dos” (Nadejda Mandelstam) şi instrumentarea ei prin intermediul propagandei. De aceea, temele conferinţelor sunt circumscrise cadrului larg al istoriei ideilor secolului XX şi a felului în care ele se reflectă în cadrul universului comunist: arhitectură, urbanism, arte plastice, cinematografie, literatură, filozofie, sociologie, modernitate, regimul concentraţionar, călătorii, exil, politică a minorităţilor etc. În mod esenţial, demersul acestor conferinţe este unul interdisciplinar menit să cartografieze specificul societăţii comuniste din România şi să configureze indirect şi un tablou al vieţii private în comunism, reunind sub aceeaşi cupolă, filozofia, istoria ideilor, politologia, sociologia, istoria literară, istoria imaginarului, etc.
De asemenea, aceste conferinţe includ şi o perspectivă asupra evoluţiei societăţii româneşti postcomuniste, a perioadei de tranziţie şi a evenimentelor care-şi au explicaţia în contextul mai larg al comunismului ca structură mentalitară şi infrastructură politică. În acest sens, IICCMER va găzdui o serie de personalităţi ale culturii româneşti care vor susţine conferinţe cu începere din luna iunie a acestui an.
Programul conferinţelor Monica Lovinescu
Miercuri, 2 iunie 2010, ora 17.30
Prof. Eugen Negrici (Universitatea Bucureşti) – Consecinţele ideologizării totale a literaturii române în anii fundamentalismului comunist
Motto: „Proiectul comunist este de la început total. El vizează în extindere revoluţia mondială şi în cuprindere o mutaţie radicală a societăţii, a culturii, a înseşi fiinţei umane.” (Alain Besançon, Nenorocirea secolului. Despre comunism, nazism şi unicitatea „Şoah”-ului)
Analiza realităţii psihologice a literaturii scrise în comunism ne obligă să susţinem teza autonomiei acesteia. Scoasă din zona firescului, ea este produsul unui spaţiu închis, unde acţionează legi de evoluţie particulare.
Determinantă sub acest aspect a fost puterea de înrâurire a factorului politico-ideologic comunist. El a produs atitudini literare şi tipologii scriitoriceşti neobişnuite şi, în general, un climat psihologic specific, care a avut consecinţe în planul creaţiei.
Şi mai demn de interesul unui observator al fenomenului cultural românesc este, însă, reacţia, manifestată în timp, a ansamblului literaturii române faţă de acţiunile criminale întreprinse împotriva fundamentelor ei în primii 5 ani republicani (1948-1953) de partidul instalat la putere de ocupanţii sovietici. Se cuvine să ne întoarcem mereu la ceea ce s-a întâmplat în anii terorismului comunist, întrucât avem toate argumentele pentru a vedea evoluţia literaturii române de după 1953 şi mai ales de după 1964 – ca pe o îndepărtare lentă de momentul dezastrului, ca pe un fel de fugă, de „deplasare” de la „roşu” spre orice altceva, care să nu semene cu începutul. Semnele „Big-bang-ului” iniţial, ale consecinţelor lui şi ale răspunsurilor la aceste consecinţe pot fi detectate în fiecare moment al istoriei literaturii scrise în perioada comunistă până în ultima clipă a acesteia şi chiar în cele de după.
Vineri, 11 iunie 2010, ora 17.30
Conf. Ruxandra Cesereanu (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj) - Tombola Memoriei. Postcomunismul românesc: dosariade, lustraţie et Co
Motto: „Manuscrisele nu ard.” (M. Bulgakov)
De ce a depins în postcomunism recuperarea memoriei în chestiunea istoriei României în timpul comunismului? Ce anume din conceptul de „banalitate a răului” a făcut ca memoria să fie sublimata sau evitată şi doar, în funcţie de context şi politică, să fie recuperată şi asumată public? Cum se poate discuta astăzi despre etica memoriei? La toate aceste întrebări, în Romania s-a răspuns printr-o avalanşă de figuri de stil. Să vedem care au fost aceste figuri de stil dominante pe parcursul a 20 de ani, cu exemplificări din fenomenul Piaţa Universităţii 1990, efectul Dosariadei, etc. Devirusarea României comuniste a depins de contexte şi oportunităţi. Puterile politice succedate la conducerea ţării în postcomunism au propus de fapt o tombola a memoriei, şi nu o recuperare justă, pas cu pas. Societatea civilă a fost singura care a avut propuneri constante şi programatice, în sens curativ.
Miercuri, 16 iunie 2010, ora 17.30
Prof. Vladimir Tismăneanu (Universitatea Maryland, USA) - Despre comunism: destinul unei religii seculare
Motto: „Dacă ferocele secol al XX-lea nu va fi slujit măcar sa ne vindece de astfel de pulsiuni socialmente morbide ce tind sa coboare absolutul in cetate, atunci Istoria s-ar confunda cu acea shakespeariana poveste "spusa de un nebun, plina de zgomot si de furie si care nu înseamnă nimic”. (Monica Lovinescu, Etica neuitării)
Comunismul a fost o doctrină economică, morală, socială şi culturală radicală, fundamentată pe principiul realizării unor idealuri transformiste, totalizante. Din cauza scopurilor de natură universalistă, a promisiunilor sale de factură escatologică şi a ambiţiilor totalizante, comunismul a fost definit drept o religie seculară. Prin intermediul cultului unităţii absolute pe traseul destinal-soteriologic prin intermediul cunoaşterii Istoriei, comunismul a generat un proiect politic şi social nou, axat în totalitate pe ideea purificării comunităţilor care au fost victimele spectrului ideologiei sale. Staţia terminus a comunismului o constituia crearea unei civilizaţii specifice a cărei unitate de măsura antropologică o reprezenta Omul Nou. Umanismul bolşevic a fost întotdeauna predeterminat de succesul cauzei în slujba căreia era invocat. Existenţa individului avea sens numai atât timp cât contribuia la realizarea utopiei sociale. Bazat pe raţionalitatea scopului final, leninismul a presupus o concepţie transformistă, radical utilitară a politicului, concepţie care s-a materializat în divinizarea unui partid-stat mitic care avea drept de viaţă şi de moarte asupra cetăţenilor săi.
Anihilarea democraţiei în practica politică leninistă a fost determinată de natura partidului ca substituit secular al misticii totalizante a corpului politic al suveranului absolut (ex. monarhii medievali). Cu alte cuvinte, modelul leninist considera omogenizarea spaţiului social drept un ideal politic şi pragmatic. Ideologia a constituit fundamentul întregului sistem comunist, definindu-i întreaga-i structură şi existenţă, iar Stalin a dus la extrem logica intolerantă afirmată iniţial de către Lenin, transformând URSS într-un stat concentraţionar. Dintr-o elită revoluţionară, partidul comunist a devenit o castă birocratică având drept scop cardinal consolidarea şi perpetuarea puterii şi a privilegiilor liderului. Totodată, comunismul a încercat să monopolizeze şi să controleze orice discurs identitar. A creat astfel o nouă hegemonie culturală prin care intenţiona să realizeze o revoluţie antropologică prin intermediul unor politici transformist-ritualice. Revoluţiile din 1989 au demonstrat epuizarea ideologiei comuniste fapt care a condus la falimentul regimurilor leniniste în Europa Centrală şi de Est. Extincţia leninismului în Europa a lăsat locul unor mitologii politice alternative care au determinat proliferarea a ceea ce eu am numit fanstamele salvării: surogate ideologice ale căror principală funcţiune a fost aceea de a unifica discursul public şi de a oferi cetăţenilor resurse identitare facil recognoscibile ca membri ai unor comunităţi vagi definite etnic şi/sau politic.
Marţi, 22 iunie 2010, ora 11:00
Prof. Ioana Bot (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj) - Regândind istoria literaturii române: poveşti despre trecutul recent
Motto: „Nu cred că prin cuvinte se poate spune adevărul. Prin cuvinte, cel mult, minciuna poate fi parodiată şi demascată.” (Mircea Nedelciu, Zmeura de câmpie)
Edificată pe o cercetare recentă menită să redefinească literatura ca „spaţiu de manifestare a istoriei” lieu d’histoire, următoarea conferinţă are în vedere analiza posibilităţilor de reconfigurare a istoriei literare ca discurs ştiinţific, faţă cu un extrem de complex şi ireductibil obiect impur: literatura română din perioada comunistă. Sunt interesată de capacitatea istoriei literare de a modela un câmp de forţă extrem de eterogen, precum şi de a-i adapta conceptele „consacrate”, realităţii respectivului obiect.
Cui îi este teamă de istoria literaturii? Prima parte a conferinţei va fi destinată dezbaterii motivelor pentru care există o reticenţă faţă dimensiunea istorică în analiza fenomenului literar, atitudine încă prezentă printre criticii literari români la 20 de ani de la căderea comunismului.
În al doilea rând, este istoria literaturii o formă de rezistenţă în faţa redactării istoriei literare ca istorie sau acest prim tip de rezistenţă se combină cu rezistenţa literaturii apărute în perioada comunistă la o includere a ei în istoria propriu-zisă? Anumite aspecte ale experienţei noastre sub dictatură sunt în măsură să confirme acest lucru. Cum se comportă obiectul nostru de studiu în raport cu metoda? Acest al doilea set de interogaţii se va focaliza asupra impurităţii obiectului nostru de studiu, probând astfel rezistenţa la includerea sa în marile naraţiuni exemplare, eroice, care, de obicei, alimentează naraţiunile din spatele istoriilor literare. Operele literare din perioada comunistă sunt produse şi receptate într-un context istoric – un context a cărui reconstrucţie, în opinia noastră, se apropie, mai degrabă, de anecdotă ( aşa cum este aceasta teoretizată de către C. Gallagher şi S. Greenblatt în Practicing New Historicism, Chicago: 2000) decât de istoria mainstream, istoria naraţiunilor majore. Astfel că istoricul literar se confruntă cu un număr enorm de anecdote spunând poveşti (“istorii”) despre cum cultura alternativă trebuia să relaţioneze cu cea oficială (şi viceversa) în anii comunismului. Dar nu este de presupus ca atunci când redactăm o Istorie a literaturii române din perioada comunistă să ne apropiem de o naraţiune majoră, a unui trecut problematic? Anecdotele fac apropierea imposibilă şi subminează orice naraţiune majoră or intenţiile de a nara Istoria de o manieră canonică. Prin urmare, nu trebuie să ne aşteptăm la o naraţiune coerentă a istoriei recente, ci, mai degrabă, la un puzzle discontinuu unde contextualizarea va fi permanent solicitată. Cum să reconstruim însă contextul generativ al anecdotei? Care-i sunt mecanismele, poate fi el subsumat unei tipologii? Caracterul subversiv al “anecdotei ca ireductibil context” (Gallagher) nu se manifestă doar în producerea şi prima receptare a textului, ci şi atunci când – rezistând încercării istoricilor literari de a scrie “marea naraţiune a rezistenţei noastre prin cultură în perioada comunistă” – pletora de anecdote nu se integrează unei paradigme unice. Câteva studii de caz sunt ilustrative în acest sens.
Cautare
Newsletter
Toata lumea din familia noastra: din Buenos Aires �n Lisabona
Cel mai recent lungmetraj al regizorului Radu Jude, Toata lumea din familia noastra, va participa luna aceasta la doua dintre cele mai importante festivaluri de film independent din lume: IndieLisboa (Portugalia) şi BAFICI (Buenos Aires Festival Internacional de Cine Independiente).
Seri de muzica rom�neasca la Istanbul: Zdob si Zdub pe malurile Bosforului
Vineri, 13 aprilie 2012, trupa Zdob si Zdub va concerta �n Clubul Roxy din Beyoglu, zona centrala si moderna a Istanbulului, �n continuarea seriei de concerte de muzica balcanica sustinute de Institutul Cultural Rom�n Dimitrie Cantemir - Istanbul
Blestemul bufonului Rigoletto, �n direct de pe scena Covent Garden la Opera Nationala Bucuresti
Miercuri, 17 aprilie 2012 (21.30), spectacolul Rigoletto (Giuseppe Verdi) va fi transmis �n direct de pe scena Royal Opera House - Covent Garden (Londra) la Sala Studio a Operei Nationale Bucuresti.
Traditii pascale si port national rom�nesc la Muzeul Horniman din Londra
Muzeul Horniman, �n colaborare cu Institutul Cultural Rom�n din Londra si cu Muzeul Bucovinei din Suceava, prezinta o expozitie inspirata din traditiile pascale rom�nesti.
ICR NY co-prezinta a patra editie a Festivalului de Film European Disappearing Act
�ntre 11 si 22 aprilie 2012, Centrul Ceh si Institutul Cultural Rom�n din New York prezinta, sub egida EUNIC, �n parteneriat cu institute culturale si consulate din alte 21 de tari, festivalul de film european Disappearing Act IV.
Scoala altfel, o ora de educatia muzicala, un proiect Radio Rom�nia Cultural
A noua ora de educatie muzicala din acest an scolar a avut loc pe 4 aprilie 2012, �n sectorul 2, la Scoala Central�, sub genericul Scoala, altfel, un program de educatie nonformala initiat de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului.
Vineri, 6 martie 2012, la Palatul Mogosoaia, Sala scoartelor s-a dovedit a fi ne�ncapatoare la ultima etapa - a zecea, a Drumului spre celebritate - emisiune concurs, ajunsa la editia a III-a.
Primul lungmetraj �n regia lui Silviu Purcarete va fi prezentat la Sibiu
Lungmetrajul de debut al regizorului Silviu Purcarete ajunge şi la Sibiu. Filmul va fi prezentat zilnic, �n perioada 27 aprilie - 3 mai 2012, la Hala Balanţa.
Prezente rom�nesti la Festivalul International de Film goEast Wiesbaden
Festivalul Filmul Central-Est European goEast de la Wiesbaden Germania are loc �ntre 18 si 24 aprilie 2012 si prezinta o mixtura provocanta de filme, discursuri si concerte.
Ultimul spectacol cu Olandezul zburator, �n aceasta stagiune a Operei Nationale Bucuresti
Miercuri, 11 aprilie 2012, (19.00) pe scena ONB va avea loc ultimul spectacol cu Olandezul zburator (Der fliegende Holl�nder - Richard Wagner), o poveste impresionanta despre dragoste si sacrificiu.
Lansare de carte: Mastile lui M.I. Gabriel Liiceanu �n dialog cu Mircea Ivanescu
Miercuri, 11 aprilie 2012, ora 18.00, la Institutul Cultural Rom�n (Aleea Alexandru 38) va avea loc lansarea cartii Mastile lui M.I. Gabriel Liiceanu �n dialog cu Mircea Ivanescu (Editura Humanitas, 2012).
Art Act Magazine şi Photo Magazine lanseaza concursul foto Traieşte arta la maxim!
Art Act Magazine si Photo Magazine te �ndeamna sa traiesti arta la maxim. Ilustreaza ideea prin doua imagini si ai sansa de a c�stiga un abonament la Photo Magazine, plus ocazia ca lucrarile tale sa fie prezentate �ntr-o expozitie.
Radio Rom�nia Cultural si Asociatia Culturala Acccendo va invita din nou sa fiti martorii unei �nt�lniri artistice exceptionale, ce se desfasoara sub genericul Flautul de aur.
Un regal al tineretii si excelentei muzicale �n cadrul Seriei Concertelor Enescu
Unii dintre cei mai talentati studenti rom�ni si britanici la prestigioasele scoli de muzica din capitala britanica se vor reuni joi, 5 aprilie 2012, la sediul Institutului Cultural Rom�n din Londra.
Premiera pentru copii la Studioul Experimental: Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart
Studioul Experimental de Opera si Balet �Ludovic Spiess� din cadrul Operei Nationale Bucuresti a pregatit luna aceasta o noua premiera pentru copii: opera Flautul fermecat de Wolfgang Amadeus Mozart.
Adina Dragomir de la Radio Rom�nia Cultural va fi distinsa cu premiul Reporterul anului acordat de revista Actualitatea Muzicala
Cei mai valorosi oameni din zona muzicala si cele mai importante proiecte ale anului 2011 vor fi celebrati, pe data de 5 aprilie 2012, �n Aula Palatului Cantacuzino din Capitala, unde vor fi acordate premiile Revistei Actualitatea Muzicala.
ICR New York prezinta spectacolul de teatru neconventional The Window, creat si regizat de Ana Margineanu
Luni, 2 aprilie 2012, a avut loc premiera proiectului de teatru neconventional The Window (Vitrina), prezentat de Institutul Cultural Roman din New York in spatiul galeriei sale de pe Third Avenue din Manhattan.
S�mbata, 31 martie 2012, s-a desfasurat la Londra finala renumitului Concurs International de Cvartete de Coarde - Wigmore Hall London International String Quartet Competition.
Cunoscutul dirijor Misha Katz revine la Sala Radio din Bucuresti, pentru a dirija concertul Orchestrei Nationale Radio de vineri, 6 aprilie 2012, ora 19.00.
Festivalul International al Scolilor de Teatru si Film ClassFest, editia a II-a
ICR "Mihai Eminescu" la Chisinau sprijina participarea scolilor rom�nesti de teatru si film la cea de-a doua editie a Festivalului International al Scolilor de Teatru si Film ClassFest.
T�rgul de carte Gaudeamus Cluj-Napoca s-a �ncheiat
Duminica, 1 aprilie 2012, s-a �ncheiat T�rgul de carte Gaudeamus Cluj-Napoca, editia a XIII-a. Organizat de Radio Rom�nia, �n parteneriat cu Radio Rom�nia Cluj, T�rgul a adus �n prim-plan actualitatea vietii culturale si editoriale �n cele cinci zile c�t a durat evenimentul.
La Storymania, astazi, 2 aprilie 2012, redifuzam ediţia din data de 31 martie 2011 - o poveste despre construcţia salii celei noi a Teatrului Excelsior, pe care maestrul Ion Lucian şi-a dorit sa o lase "moştenire viitoarelor generaţii de spectatori tineri".
Dirijorul Ralf Sochaczewsky si violonistul Alexandru Tomescu, �n concert la Sala Radio
Miercuri, 4 aprilie 2012, ora 19.00, Orchestra de Camera Radio va invita la un concert simfonic ce �l va avea ca invitat pe dirijorul german Ralf Sochaczewsky, care a mai fost prezent �n Studioul "Mihail Jora" cu ocazia Festivalului International de Chitara de anul trecut.
Celia Costea si Rubens Pelizzari, invitati speciali pe scena ONB, �n spectacolul Tosca
Miercuri, 4 aprilie 2012 (19.00), Opera Nationala Bucuresti va ofera un spectacol de neuitat - Tosca, cu invitati speciali. Soprana Celia Costea va da viata Floriei Tosca, eroina operei lui Giacomo Puccini, alaturi de tenorul Rubens Pelizzari, �n rolul lui Mario Cavaradossi.
Filosoful, scriitorul si traducatorul rom�n Sorin Lavric va sustine doua conferinte la Chisinau
Institutul Cultural Rom�n "Mihai Eminescu" la Chisinau �n colaborare cu Antena din Chisinau a Agentiei Universitare pentru Francofonie (AUF), prin Programul de Studii Avansate "Alexandru S. Sturdza" organizeaza doua conferinte sustinute filosoful, scriitorul si traducatorul rom�n Sorin Lavric.
�n saptam�na 2-6 aprilie 2012 elevii din toata tara descopera o scoala altfel dec�t au cunoscut-o p�na acum. Si anume una a dialogului �ntre copii, profesori si specialisti, a spatiilor deschise, a activitatilor practice, a �nvatarii prin metode noi, inovative, chiar distractive.
Emisiunea Vorba de cultura va invita sa o descoperiti (ori redescoperiti) pe poeta Ioana Ieronim. Personalitate marcanta si activa a vietii noastre culturale, Ioana Ieronim este cunoscuta si prin volumele sale de versuri si prin traduceri ori proiecte din diverse zone artistice.
�n cadrul proiectului Scoala altfel, Drumul spre celebritate, emisiune concurs organizata de Radio Rom�nia Cultural, Centrul Cultural "Palatele Br�ncovenesti" si ExcesMusic, programeaza o noua etapa la Palatul Mogosoaia.
Luna aprilie aduce 1890 de minute de spectacol pe scena Teatrului Naţional "Radu Stanca" Sibiu
Luna aprilie aduce pe scena Teatrului Naţional "Radu Stanca" din Sibiu un program de evenimente bogat şi provocator prin poveştile şi perspectivele propuse asupra lumii din jurul nostru.
Radio Romania Cultural
